Nu vreau să vorbesc despre sex. Toată lumea ştie cum să sex. O bagi într-o femeie şi o scuturi acolo până o faci să plângă. Nu e mare chestie. Preludiul în schimb. Preludiul. Acolo zace toată complexitatea, toată tandreţea toată exprimarea actului sexual. Ăla e momentul care desparte un băiat neghiob de un mascul feoce care ştie să şi-o bălăngăne cu anvergură. Am să vă explic sumar, elementar, prin părţile esenţiale. Fără expansion packuri şi random encounter-uri. Aşa că să nu vă aud că n-am zis nimic de subgenunchi, degetele de la picioare sau ceafă. Ălea-s opţionale.
Preludiul începe din priviri. Trebuie să te uiţi la ea fix. Fără să clipeşti. Ca şi cum te-a tăiat brusc o mirare în legătură cu ea şi nu ştii dacă să o săruţi sau să o dai cu capul de marginea de la cadă. Ea să nu ştie să te citească. Să freamăte de suspans. Trebuie să te uiţi la ea ca şi cum nu o înţelegi total. De parcă nu seamănă cu nimic aflat pe planeta de pe care vii tu. Nu că ar fi ea specială. Doar vii tu de pe o planetă foarte retardată unde lucrurile sunt simple. Unde entităţile nu au castroane şi când vor să mănânce spaghete sapă o groapă circulară în pământ.
Şi apoi o săruţi. Puternic. Îi intri cu limba în gură de parcă e apartamentul vecinului pe care tocmai l-ai cumpărat şi cauţi să vezi unde să dai gaură să îi transformi un dormitor în cameră de biliard şi să aibă uşă spre livingul tău. Aşa trebuie să te simţi în gura ei. Sigur pe tine de parcă ar fi gura ta dar pe care a întreţinut-o un străin şi habar n-ai dacă are gândaci sub chiuveta de la bucătărie sau nu. Ca şi cum descoperi sfios un lucru care e deja al tău.
Preludiul începe din priviri. Trebuie să te uiţi la ea fix. Fără să clipeşti. Ca şi cum te-a tăiat brusc o mirare în legătură cu ea şi nu ştii dacă să o săruţi sau să o dai cu capul de marginea de la cadă. Ea să nu ştie să te citească. Să freamăte de suspans. Trebuie să te uiţi la ea ca şi cum nu o înţelegi total. De parcă nu seamănă cu nimic aflat pe planeta de pe care vii tu. Nu că ar fi ea specială. Doar vii tu de pe o planetă foarte retardată unde lucrurile sunt simple. Unde entităţile nu au castroane şi când vor să mănânce spaghete sapă o groapă circulară în pământ.
Şi apoi o săruţi. Puternic. Îi intri cu limba în gură de parcă e apartamentul vecinului pe care tocmai l-ai cumpărat şi cauţi să vezi unde să dai gaură să îi transformi un dormitor în cameră de biliard şi să aibă uşă spre livingul tău. Aşa trebuie să te simţi în gura ei. Sigur pe tine de parcă ar fi gura ta dar pe care a întreţinut-o un străin şi habar n-ai dacă are gândaci sub chiuveta de la bucătărie sau nu. Ca şi cum descoperi sfios un lucru care e deja al tău.
